vineri, 3 aprilie 2009
ADRESA ŞCOLII
Trimis de administrator, Wed, 2005-01-05 07:55. Despre scoală
Şcoala Normală “Vasile Lupu” Iasi - ROMANIA
Aleea Mihail Sadoveanu 46
Cod poştal: 700489 Iaşi
telefon / fax: +40232 219011 Serviciu secretariat
e-mail: snvl_iasi@yahoo.com
Web: http://normalaiasi.lx.ro/
PROFIL TEOLOGIC amanunte la http://snvl-ptrc.go.ro/
Publicat de Tomacha Eduard la 12:43 0 comentarii
Istoric
Privind astăzi la anii de început ai Şcolii Normale “Vasile Lupu” Iasi - ROMANIA nu ne putem reţine un sentiment de admiraţie faţă de acele personalităţi remarcabile care şi-au dedicat viaţa acestei instituţii. Emblematică pentru evoluţia intregului învăţământ românesc, dezvoltarea Şcolii Normale nu a fost un drum fără obstacole, depăşite mai ales prin dăruirea şi perseverenţa unor oameni vizionari, profesori şi directori ai şcolii. Ei sunt un model pentru că au ştiut să treacă peste dificultăţi economice, capricii politice şi au avut idealuri pe care şi le-au urmat în pofida tuturor piedicilor.
Influenţa jocurilor asupra adolescenţiilor
La ora actuală există o diversitate foarte mare de jocuri pentru toate vîrstele, cum îsi aleg adoleşcenţii jocurile la care işi vor petrece timpul liber ramâne la decizia lor.
In cazul adolescentilor, jocurile video violente stimuleaza activitatea din regiunile creierului asociate emotiilor si reduc raspunsurile din zonele asociate rationamentului si autocontrolului, conform unui studiu publicat in Statele Unite, transmite AFP. "Rezultatele studiului nostru sugereaza ca jocurile video violente pot avea efecte diferite pe termen scurt asupra functiilor cerebrale comparativ cu jocurile video non-violente, dar interesante", a explicat medicul Vincent Mathews, profesor de radiologie la scoala de medicina din cadrul Universitatii din Indiana, coordonator al acestui studiu.La studiu au participat 44 de adolescenti, cu virste cuprinse intre 13 si 17 ani, alesi la intimplare si care nu au avut niciodata probleme de comportament.Jumatate dintre copii au jucat timp de 30 de minute un joc video cu subiect militar violent, in timp ce cealalta jumatate a jucat un joc non-violent dar solicitant.La finalul experimentului, participantii au efectuat teste de masurare a concentrarii si inhibarii, in timp ce creierul a fost scanat prin intermediul rezonantei magnetice, care a permis vizualizarea in timp real a functionarii acestuia. Copiii din grupa celor care au jucat jocul violent au manifestat o activitate mai mare in amigdala, sediul excitarii emotionale din creier. Cei care au jucat jocul non-violent au manifestat o mai mare stimulare in zona prefrontala a creierului asociata cu concentrarea intelectuala si autocontrolul, a precizat Mathews.Continutul violent al jocurilor video face obiectul unor tentative de reglementare in Congresul american care, pina in prezent, nu a reusit decit sa obtina un sistem de clasificare a acestora similar celui utilizat pentru filme. (Mediafax)
Traditii si obiceiuri de craciun
SÃRBÃTORILE DE IARNÃ SI OBICEIURILE SPECIFICE
Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul ("Caloianul", "Paparuda", "Dragaica" etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon.
SÃRBÃTORILE DE IARNÃ SI OBICEIURILE SPECIFICE
Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul ("Caloianul", "Paparuda", "Dragaica" etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
